Criza economică actuală a determinat tot mai multe state să solicite fonduri de la FMI. În curând FMI ar putea epuiza resursele, sau cel puţin pe cele publice, transparente, în condiţiile în care numărul ţărilor creditate este în continuă creştere, acestea regăsindu-se pe toate continentele.
Brad Setser, expert la infama organizaţie Council for Foreign Relations (CFR) declara că nevoia de finantare externă a tuturor ţărilor vizate de FMI ajunge la 600 de miliarde de dolari, şi atentionează că….
„suma ar scufunda complet Fondul Monetar’. Din păcate, încă nu s-a întâmplat aşa ceva şi oamenii acestei instituţii dictează în România legi şi instaurează guverne. Ca să ajungă aici, au avut ajutor, chiar din interior.
Un personaj cheie din tara noastra este guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, cel mai longeviv guvernator de Banca Centrala din lume, cunoscut mason si membru in Comitetul Executiv al Comisiei Trilaterale.
Dupa un curs de calificare in SUA de scurta durata, in 1990 ocupa functia de guvernator al BNR, acelasi lucru intamplandu-se si astazi. Sub tutela lui sistemul bancar romanesc a fost practic lichidat, distrugand atat banci de stat cat si private. A reusit sa supravietuiasca doar CEC Bank, ca rezultat colateral pozitiv al unei interventii in Parlament.
Ar fi de interesat de stiut daca domnul Isarescu poate sa gaseasca alta tare in lume al carei guvernator de Banca Nationala sa-si fi lichidat sistemul bancar si sa fi inmormantat bancile autohtone. De asemenea domnul academician, singurul roman membru al Comisiei Trilaterale, la randul ei subordonate Grupului Bilderberg, ar putea sa ne explice noua, muritorilor de rand, cum a reusit Coreea de Sud, ca dupa criza din anii 1997-1998, sa nationalizeze toate bancile straine iar de atunci sa inregistreze o dezvoltare economica si a nivelului de trai fara precedent…
CITIŢI ŞI „Cum a ajuns România să n-aibă nicio bancă după 80 de ani istorie!”
Incalcand Legea nr. 312/2004 privind statutul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu a protestat pentru ca prin decizia Curtii Constitutionale nu au fost taiate pensiile cu 15%. Conform aceleasi legi, obiectivul fundamental al BNR este asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor.
Acest obiectiv este imposibil de indeplinit deoarece guvernele ‘noastre’ au renuntat la control in interesul cetatenilor si astfel statul roman nu are nici o parghie pentru a mentine stabilitatea preturilor. De exemplu în Romania, tara producatoare de titei, gaze naturale si energie elctrica, preturile la carburanti si curent sunt mai mari decat in celelalte tari europene care importa acest tip de produse. O scurta verificare a datelor oficiale, sau a celor care mai pot fi considerate ca oficiale si reale, ne duc la concluzia ca guvernatorul Isarescu a aceptat impreuna cu presedintii Iliescu, Constantinescu si Basescu ca populatia sa fie facturata la cele mai mari preturi pentru a se asigura astfel compensatii la astfel de cheltuieli pentru clientela politica.
Nici in ceasul al doisprezecelea, cand milioane de romani au fost afectaţi drastic de masurile de austeritate, guvernatorul BNR nu cere public guvernului sa vina in sprijinul cetatenilor si sa ceara pentru acestia aceleasi drepturi si preturi ca si pentru particularii in interesul carora, probabil, lucreaza.
Niciodata guvernatorul Isarescu, ‘de-a lungul indelungatului sau mandat’ nu s-a opus la politicile antiromanesti ale firmelor straine. Cand Curtea Constitutionala a hotarat ca taierea pensiilor si recalcularea celor speciale Guvernul Boc IV a decis, prin OUG, majorarea cu 5% a TVA, iar Isarescu a anuntat ca va creste inflatia la 8%. Ca o consecinta directa, preţurile au crescut iar puterea de cumparare a angajatilor si a pensionarilor a scăzut.
Conform Legii nr 312/2004, art. 2 alin. 3, ‘Banca Nationala a României sprijina politica economica generala a statului si administreaza rezervele internationale ale Romaniei’. Sau aşa ar trebui.
In baza articolului 30 ale aceleiasi legi, BNR stabileste si mentine rezervele internationale, rezerve alcatuite din aur detinut in tezaur in tara sau depozitat in strainatate, active externe, sub forma de bancnote si monede sau disponibil in conturi la banci sau la alte institutii financiare in strainatate, pe care le stabileste Banca Nationala. Poporul roman suporta cheltuiala depozitarii in strainatate celei mai mari parti a rezervei de aur a Romaniei.
CITIŢI ŞI „Sistemul financiar-bancar din România, istoric şi analiză!”
Niciodata guvernatorul Bancii Romaniei nu a justifcat logica acestei cheltuieli, la fel cum nu explica de ce se opune cresterii rezervei de aur a Romaniei de cel putin 8 ori cu aurul de la Rosia Montana si de ce accepta ca Guvernul Boc, impreuna cu presedintele Romaniei, sa sprijine o firma straina (Rosia Montana Gold Corporation) sa jefuiasca poporul roman de peste 100 miliarde de euro, cat este evaluat zacamantul din Muntii Apuseni
Ori probabil nu este informat ca multe din tarile puternice si dezvoltate ale lumii achizitioneaza cantitati uriase de aur de pe piata mondiala, pregatindu-se introducerea monedei unice internationale. De aceasta data, guvernatorul Isarescu nu poate invoca lipsa cadrului legal in atitudinea sa ostila cresterii veniturilor Bugetului de Stat cu peste 100 de miliarde de euro, numai de la Rosia Montana.
In 20 de ani guvernatorul Isarescu nu a propus si nu a sustinut nici o sursa de crestere a veniturilor nationale, si nici nu a solicitat stoparea coruptiei si a risipei din banii publici. Guvernatorul Isarescu si Consiliul de Administratie al BNR au hotarat, fără să anunţe Parlamentul, ca rezerva valutara a poporului roman sa fie depozitata in banci americane pentru o dobanda de circa 1%, iar guvernul Boc au luat imprumuturi de la FMI si de alte banci, inclusiv americane, de peste 30 de miliarde euro cu o dobanda de 3,5-10%. Pentru astfel de manevre a fost, bineinteles, nevoie de taieri de salarii si pensii, concedieri de bugetari, desfiintari de IMM-uri, mariri de TVA si impozite etc.
Insa in caz ca s-ar fi gasit cineva sa-i traga la raspundere pentru acest masacru financiar pe respectivii, aceesi lege 312 din 2004 prevede ca membrii Consiliului de Administratie al BNR nu raspund civil sau penal. Ei au doar drepturi, printre care se regasesc indemnizatii de 90 000 – 100 000 euro pe luna, sau participarile la profit, pe care si le stabilesc singuri si nesiliti de nimeni.
Astfel, in baza legii cu pricina, pana la 30 iunie a anului urmator, guvernatorul prezinta Parlamentului raportul si pleaca. Nici vorba de responsabilitate, iar in urma raman numeroase intrebari fara raspuns cum ar fi: ce sume s-au acordat pentru investiti si ce obiective s-au realizat din creditele externe de peste 120 de miliarde euro?
De ce se opune la negocierea si obtinerea unui imprumut din partea Chinei, necesar pentru dezvoltarea agriculturii, a turismului si a infrastructurii de trasnport?
De ce se administreaza anual in pierdere, de miliarde de euro, rezervele internationale ale Romaniei?
Din ce resurse va platit poporul roman uriasa datorie externa si in cati ani?
Cat este datoria externa pe cap de locuitor?
Ce responsabilitate are guvernatorul Isarescu pentru situatia economica, financiara si sociala din tara, precum si pentru indreptarea Romaniei intr-o directie gresita?
Există posibilitatea unei legaturi intre criza autohtona in contextul celei internationale, imposibilitatea de rambursare a datoriei externe si acordarea cetateniei romane a peste 1 milion de persoane in ultimii ani?
De ce romanii au fost o generatie de sacrificu in hulitul regim socialist si de ce sunt o generatie de sacrificiu acum, in (prea) mult trâmbiţata democraţie de tip occidental, unde nu se construieşte nimic, ci doar se DĂRÂMĂ?
Până vom găsi aceste răspunsuri, până vom mai pune şi alte întrebări- in episodul următor – şi vom pune totul cap la cap, ascultaţi aceste versuri şi băgaţi de seamă!
Sus inima, români!
Asa este, o analiza corecta. Priviti la Grecia care a incercat sa nu se mai supuna masoneriei … o desfinteaza ca natiune … in Serbia la fel …
Singura noastra speranta mai este, culmea ( dupa ce i-am blamat si injurat decenii ..), la rasarit: Rusia, China si posibil chiar Turcia.
Wow… un articol bazat in totalitate pe acuze nefondate, taieri din context, exagerari si minciuni.
D-ta intelegi macar care este rolul BNR-ului ? … ce poate si ce nu poate face banca centrala ?
De concepte precum „economie” nu mai vorbesc.
Dar sa le luam pe rand:
1) Coreea de Sud:
In 1997/1998 economia Sud Coreeana a trecut printr-o puternica criza financiara, care a determinat guvernul tarii sa treaca la restructurarea
sistemului financiar si la revizuirea politicilor de creditare.
Faptele reale, nu cele trunchiate de catre D-ta, arata cam asa:
Planul guvernului Coreean a avut 3 etape, redate mai jos.
– 1998/2000: nationalizarea bancilor cu probleme, urmata de o injectie masiva de capital (fonduri publice) in piete. Din 27 de banci private,
cate activau pe piata Coreeana in 1997, 2 erau aproape in insolventa si alte 12 aveau probleme grave. Nu toate bancile comerciale au fost
nationalizate: 5 banci mai mici au fost lasate sa falimenteze.
Chiar si dupa nationalizare, participatia statului la sistemul bancar nu a depasit 54%.
– 2001: dupa restaurarea stabilitatii sistemului bancar, guvernul a trecut la privatizarea bancilor. Metodele preferate au fost fuziunea
strategica si vanzarea de pachete de actiuni catre fonduri de tip Private Equity.
– vanzarea unor pachete insemnate de actiuni catre corporatii financiare multi-nationale majore (spre sfarsitul administratiei Kim Dae-jung si
in timpul administratiei lui Roh Moo-hyun )
2) BNR are ca obiectiv mentinerea stabilitatii preturilor. Totusi, D-ta nu ai apucat sa citesti si mecanismele pe care BNR-ul le are la
dispozitie pentru a-si atinge obiectivele. Aceste mecanisme sunt:
– politica monetara (Legea 312/2004, Articolele 5, 6)
– politica de curs de schimb si regim valutar (Legea 312/2004, Articolele 9, 10)
– operatiuni de creditare (Legea 312/2004, Articolul 7)
BNR nu are deci dreptul de a interveni in piata si de a dicta pretul la carburanti sau curent, dupa cum insinuezi tu.
BNR nu are nici puterea de a suplini lipsa unei economii reale, care sa produca si sa genereze venituri la nivel de tara. Prin urmare, BNR nu
are nici capacitatea de a controla inflatia, in lipsa unui sprijin real din partea economiei tarii.
Chiar si asa, peste 80% din veniturile BNR se varsa la stat (Legea 312/2004, Articolul 43)
3) Poporul roman nu plateste pentru depozitarea rezerveri de aur in strainatate. O buna parte din rezerva e depozitata in tara, iar BNR
suporta din venituri propri orice alte cheltuieli conexe.
4) Afirmati ca aurul de la Rosia Montana ar valora 100 de miliarde de euro. Numarul asta e clar ca l-ati scos din burta.
Nu exista nicio dovada stiintifica reala care sa-ti sustina afirmatiile. In plus, Romania nu are tehnologia necesara exploatarii aurului de la Rosia Montana, iar tehnologia folosita de firme precum RMGC se remarca prin faptul ca a distrus mediul pe termen lung in cam toate tarile in care a fost utilizata (din Peru pana in Africa de Sud)
5) Rezerva de valuta a BNR e folosita in principal pentru apararea cursului de schimb. Cursul de schimb e dictat de piata internationala.
Fara rezerva, Romania nu ar putea contrabalansa in niciun fel:
– deprecierea masiva a Leului (mai ales in contextul actual de instabilitate),
– scaderea abrupta a puterii de cumparare
– colapsul economiei
6) Rezervele Romaniei nu au fost administrate in „pierdere” in niciun an. Din contra, BNR-ul a inregistrat profit an de an, iar 80% din el a fost varsat la bugetul statului.
7) Angajatii BNR nu isi stabilesc singuri participatie la profit. Cum ziceam (si cum zice si Legea 312/2004, Articolul 43), 80% din profit se varsa la stat, din start.
8) Pensiile si salariile bugetarilor in mod normal trebuiesc platite din veniturile de la buget. Venituri pompate de economie (prin taxe si impozite in special).
Cand venturile la buget nu pot sustine cheltuielile (pensii, salarii bugetari, etc) ca alternative mai sunt impruturile (de pe piete interne, externe, FMI, etc). Cand, in schimb, imprumuturile nu pot fi returnate tocmai usor (pentru ca economia nu produce suficient), unica alternativa e taierea cheltuielilor (inclusiv a pensiilor si a salariilor).
Nici in acest ultim caz BNR-ul nu are nici datoria, nici puterea de a schimba lucrurile. Sarcina aceasta cade exclusiv pe umerii guvernului, guvern a carui forta financiara, la randul ei, depinde de … starea economiei.
9) Romanii nu sunt o generatie de sacrificiu in capitalism. Doar ca in capitalism daca nu muncesti suficient si daca nu esti competitiv nu te cara nimeni in spate. Cat despre cum sta treaba in capitalismul de tip occidental uita-te la tarile ce au implementat astfel de modele: Suedia, Germania, Singapore, Coreea de Sud, Canada, Australia, etc.
…QED
Daca ar trebui sa ne luam dupa ce se intampla practic in prezent cred ca n-ar mai ramane multi care sa inteleaga ceva din ce inseamna o economie nationala sau o banca nationala. Insa sa ne straduim.
1) Trecand peste aberanta paradigma ciclitatii crizelor economice, bineinteles ca aportul adus economiei nationale de catre banca nationala, oriunde ar fi ele, depinde de guvern, de clasa politica, de o poveste mai lunga. Nu Mugur Isarescu singur este vinovat de balamucul economic de la noi, ci el doar se incadreaza perfect in scena, si el cu state vechi in lupta de democratizare a Romaniei. Doar un alt erou de cursa lunga care-si sacrifica energiile creatoare de atatia ani pentru a salva biet popor cu o biata economie. Altfel, nu ar fi fost ales de atatea ori de parlament, orice ce fel de majoritate ar fi avut el, in caz ca putem vorbi de pluralism politic post-decembrist. Cei 20 de ani de independenta decizionala nu-l pot califica nici dupa standardul economiei ”de tranzitie”. Criza din 1997-1998 din Coreea de Sud venea dupa 30 de ani cu o medie de crestere de 8,6%, iar ultima decada a inregistrat de asemnea cresteri pozitive supraunitare. Decalajul creat intre Coreea de Sud si vecini a fost una dintre cauzele crizei. ”Nivelul de democratie”, covergenta politicilor interne si externe, ”tendinta politicii globale”, tablou din care un guvernator de banca nationala nu se poate sustrage, sunt parametri ai comparatiei. De exemplu imprumutul de 57 de miliarde luat de Coreea de Sud de la FMI in decembrie 1997 au reprezentat investitii in dezvoltarea unei economii care sa suporte atat necesitatile curente, cat si costul imprumutului, economie care s-a bazat si pe stabilitate financiara supravegheata de banca nationala. Au nationalizat banci, au eliminat paraziti, au investit banii luati intr-o economie si intr-o societate producatoare de venit. Romania imprumuta bani sa tina sub perfuzie un sistem bancar viciat, in timp ce fonduri disponibile si nerambursabile care aproape acopera ca valoare creditele luate se absorb in proportie de 3% in 6 din 7 ani avuti la dispozitie.
2) Perioada de guvernare a lui Mugur Isarescu se identifica punctual cu cea a clasei politice care l-a validat, invalindadu-i practic credibilitatea si competenta in a administra insitutia menita sa vegheze la echilibru financiar si sa genereze venituri destinate bugetului public.
80% din care venituri vorbesti? Acelasi articol 43 al legii 312/2004 spune ca 80% din veniturile nete rezultate si dupa deducerea provizioanelor de risc de credit, conform normelor proprii si cu avizul consultativ al Ministerului Finantelor. Capitalul supus managementului lor nu este unul privat, deci cele 80 de procente nu sunt o favoare facuta statului.
3) BNR nu este o entitate privata care presteasa servicii statului roman. Capitalul ei fiind de stat inseamna ca poporul plateste orice cheltuiala conexa inregistrata de administratia bancii nationale. Conform raportului anual al BNR din 2011, aurul exportat la extern este in valoare de 10 352 012 000 lei, adica 59,14% din valoarea totala. Atat timp cat nimeni nu stie cu exactitate cat aur, reprezentand si depozite externe ale altor state, se afla in custodia rezervei federale americane si in cea a altor institutii subordonate ei, nu se poate poate vorbi de transparenta si credibilitate a gestionarii acestor rezerve de stat. De exemplu Elvetia si Germania au cerut un audit in acest sens, inregistrandu-se anul acesta tendinta de a repatria aurul.
4) Daca Romania nu are tehnologia necesara exploatarii aurului nu inseamna ca trebuie sa-l amaneteze la un pret de nimic. Stiu, este o problema vis-a-vis de credibilitatea rapoartelor oficiale despre zacamintele de la Rosia Montana in particular, si in general cu orice fel de rapoarte oficiale. Cele 314 tone de aur estimate ar insemna aproximativ 18 miliarde de euro, la care se adauga valoarea celor 150 de tone de argint, plus valoarea celorlalte metale rare de acolo (conform unor probe din 1973 din muntele Cetate: arseniu – 5000 grame pe tonă, titan – 1000 grame pe tonă, molibden – 10 grame pe tonă, vanadiu – 2500 grame pe tonă, nichel – 30 de grame pe tonă, crom – 50 grame pe tonă, cobalt – 30 grame pe tonă, galiu – 300 grame pe tonă), estimate de un studiu al ASE la o valoare de 4 ori mai mare decat cea a aurului si a argintului. Poate nici exprimarea mea nu a fost cea mai fericita, referindu-ma la valoarea zacamintelor de metale pretioase si rarede acolo care atinge cifra de 100 de miliarde de euro.
5)Nu cred ca am spus sau am lasat sa se inteleaga ca Romania ar trebui sa desfiinteze rezervele de valuta.
6) Prin definitie o banca centrala trebuie sa inregistreze profit. Ramane de stabilit nivelul de profit de la care se poate considera ca nu s-a pierdut, ci s-a castigat. Chiar nu stiu sa existe un barem de performanta a adminsitratiei BNR. Persoanele care sa o traga la raspundere sunt gasite doar cand domniile lor se uita in oglinda.
7) Nu, angajatii BNR isi stabilesc participatia la profit prin legi date de parlamentul care numeste si guvernatorul bancii nationale, si prin norme proprii, care raspund doar in fata Marii Adunari a Consiliului de Administratie BNR. Chiar si asa participatia rezultata de 2% nu-si gseste jutificare in serviciile prestate de 20 si mai bine de ani.
8) ”Starea economiei” nu este un fenomen meteorologic abatut asupra Romaniei cu ale carui cauze guvernul, parlamentul si banca nationala din Romania.bine intentionate de altfel, nu au nici o legatura, ba dimpotriva, lupta din greu sa amelioreze efectele, asa cum ai lasa tu sa se inteleaga. Bineinteles ca toate aceste ”entitati” reprezinta un cerc vicios, si nu stii de la care sa pornesti cercetarea penala. Atat timp cat imprumuturile se fac la costuri prea mari ca sa poata justifica daunele colaterale, ca de asta sunt guverne si banci nationale si nu private, si nici din punct de vedere pur economic nu se justifica, neavand nici urma de randament, sustenabilitate, fezabilitate, bineinteles ca situatia nu poate decat sa se inrautateasca. Atat timp cat productia, natura legislatiei, punerea in alicarea a unei legislatii oricat de buna sau de rea ar fi, adicatelea economia, adica veniturile nu sunt avute in vedere pentru banii imprumutati de pe piete, bineinteles ca ele nu vor sustine cheltuielile adaugate de imprumut, pe langa cele deja greu de suportat. Daca datoria externa este reprezentata de imprumutul pentru salvarea bancilor straine, care actioneaza, cum este si normal, ca banci comerciale, fara a fi constranse in vreun fel de legislatie, guvern. banca nationala in rolul pe care care il au in sistemul bancar autohton, deci si in economie, iar proiectele de realizare unei economii nationale sustinute si de un sistem bancar si financiar romanesc sunt excluse si la stadiul declarativ.
9) Daca romanii nu sunt generatie de sacrificiu de cand s-a schimbat sigla comunista de pe butic cu sigla asa zisa capitalisto-democratica, inseamna ca percep realitatea foarte diferit. Inteleg sa nu fim de acord cu unele cauze, efecte, abordari ale situatiei ultimilor 20 de ani, dar ca sa spunem ca nu exista sacrificu al/sacrificare a romanilor mi se pare cam mult.
Aici cum spuneam, ori efecte naturale continua sa se abata asupra capitalismului romanesc, ori poporului roman ii lipseste gena muncii, necesara de altfel in capitalism, exceptie de la regula facand cativa, printre care si distinsul Mugur Isarescu, care saracii fac ce se poate pentru a mai salva din tragedie. Din nou, intersectarea notiunilor de ”romanesc” si ”democratie”/”capitalism”, naste discutii largi, implicand specificul lor, ce inseamna ele de fapt, cum suna ele in teorie, si ce ar trebui sa reprezinte. Insa nu sunt sigur ca m-ai inteles la democratiile de tip occidental, ori eu n-am inteles ce spui. Bineinteles ca economiile generate de democratiile occidentale ar fi model de urmat, insa asta nu inseamna ca democratia de tip occidental, cu tot ce implica ea sociologic reprezinta model de civilizatie sau de sistem social de copiat pentru Romania. Pana la urma nu stiu ce e mai rau: sa te prefaci ca esti pe un traseu de integrare occidentala, mimand la un nivel hilar trecerea la democratia de timp occidental, sau eventuala si teoretica adoptare, copiere perfecta a acelei democratii, cu aferenta componenta economica pozitiva.
[…] Sursa: Codrul […]
[…] Dupa un curs de calificare in SUA de scurta durata, in 1990 ocupa functia de guvernator al BNR, acelasi lucru intamplandu-se si astazi. Sub tutela lui sistemul bancar romanesc a fost practic lichidat, distrugand atat banci de stat cat si private. A reusit sa supravietuiasca doar CEC Bank, ca rezultat colateral pozitiv al unei interventii in Parlament. Ar fi de interesat de stiut daca domnul Isarescu poate sa gaseasca alta tare in lume al carei guvernator de Banca Nationala sa-si fi lichidat sistemul bancar si sa fi inmormantat bancile autohtone. De asemenea domnul academician, singurul roman membru al Comisiei Trilaterale, la randul ei subordonate Grupului Bilderberg, ar putea sa ne explice noua, muritorilor de rand, cum a reusit Coreea de Sud, ca dupa criza din anii 1997-1998, sa nationalizeze toate bancile straine iar de atunci sa inregistreze o dezvoltare economica si a nivelului de trai fara precedent… Incalcand Legea nr. 312/2004 privind statutul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu a protestat pentru ca prin decizia Curtii Constitutionale nu au fost taiate pensiile cu 15%. Conform aceleasi legi, obiectivul fundamental al BNR este asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor. Acest obiectiv este imposibil de indeplinit deoarece guvernele ‘noastre’ au renuntat la control in interesul cetatenilor si astfel statul roman nu are nici o parghie pentru a mentine stabilitatea preturilor. De exemplu în România, tara producatoare de titei, gaze naturale si energie elctrica, preturile la carburanti si curent sunt mai mari decat in celelalte tari europene care importa acest tip de produse. O scurta verificare a datelor oficiale, sau a celor care mai pot fi considerate ca oficiale si reale, ne duc la concluzia ca guvernatorul Isarescu a aceptat impreuna cu presedintii Iliescu, Constantinescu si Basescu ca populatia sa fie facturata la cele mai mari preturi pentru a se asigura astfel compensatii la astfel de cheltuieli pentru clientela politica. Nici in ceasul al doisprezecelea, cand milioane de romani au fost afectaţi drastic de masurile de austeritate, guvernatorul BNR nu cere public guvernului sa vina in sprijinul cetatenilor si sa ceara pentru acestia aceleasi drepturi si preturi ca si pentru particularii in interesul carora, probabil, lucreaza. Niciodata guvernatorul Isarescu, ‘de-a lungul indelungatului sau mandat’ nu s-a opus la politicile antiromanesti ale firmelor straine. Cand Curtea Constitutionala a hotarat ca taierea pensiilor si recalcularea celor speciale Guvernul Boc IV a decis, prin OUG, majorarea cu 5% a TVA, iar Isarescu a anuntat ca va creste inflatia la 8%. Ca o consecinta directa, preţurile au crescut iar puterea de cumparare a angajatilor si a pensionarilor a scăzut. Conform Legii nr 312/2004, art. 2 alin. 3, ‘Banca Nationala a României sprijina politica economica generala a statului si administreaza rezervele internationale ale Romaniei’. Sau aşa ar trebui. In baza articolului 30 ale aceleiasi legi, BNR stabileste si mentine rezervele internationale, rezerve alcatuite din aur detinut in tezaur in tara sau depozitat in strainatate, active externe, sub forma de bancnote si monede sau disponibil in conturi la banci sau la alte institutii financiare in strainatate, pe care le stabileste Banca Nationala. Poporul roman suporta cheltuiala depozitarii in strainatate celei mai mari parti a rezervei de aur a Romaniei. Niciodata guvernatorul Bancii Romaniei nu a justifcat logica acestei cheltuieli, la fel cum nu explica de ce se opune cresterii rezervei de aur a Romaniei de cel putin 8 ori cu aurul de la Rosia Montana si de ce accepta ca Guvernul Boc, impreuna cu presedintele Romaniei, sa sprijine o firma straina (Rosia Montana Gold Corporation) sa jefuiasca poporul roman de peste 100 miliarde de euro, cat este evaluat zacamantul din Muntii Apuseni Ori probabil nu este informat ca multe din tarile puternice si dezvoltate ale lumii achizitioneaza cantitati uriase de aur de pe piata mondiala, pregatindu-se introducerea monedei unice internationale. De aceasta data, guvernatorul Isarescu nu poate invoca lipsa cadrului legal in atitudinea sa ostila cresterii veniturilor Bugetului de Stat cu peste 100 de miliarde de euro, numai de la Rosia Montana. In 20 de ani guvernatorul Isarescu nu a propus si nu a sustinut nici o sursa de crestere a veniturilor nationale, si nici nu a solicitat stoparea coruptiei si a risipei din banii publici. Guvernatorul Isarescu si Consiliul de Administratie al BNR au hotarat, fără să anunţe Parlamentul, ca rezerva valutara a poporului roman sa fie depozitata in banci americane pentru o dobanda de circa 1%, iar guvernul Boc au luat imprumuturi de la FMI si de alte banci, inclusiv americane, de peste 30 de miliarde euro cu o dobanda de 3,5-10%. Pentru astfel de manevre a fost, bineinteles, nevoie de taieri de salarii si pensii, concedieri de bugetari,desfiintari de IMM-uri, mariri de TVA si impozite etc. Insa in caz ca s-ar fi gasit cineva sa-i traga la raspundere pentru acest masacru financiar pe respectivii, aceesi lege 312 din 2004 prevede ca membrii Consiliului de Administratie al BNR nu raspund civil sau penal. Ei au doar drepturi, printre care se regasesc indemnizatii de 90 000 – 100 000 euro pe luna, sau participarile la profit, pe care si le stabilesc singuri si nesiliti de nimeni.Astfel, in baza legii cu pricina, pana la 30 iunie a anului urmator, guvernatorul prezinta Parlamentului raportul si pleaca. Nici vorba de responsabilitate, iar in urma raman numeroase intrebari fara raspuns cum ar fi: ce sume s-au acordat pentru investiti si ce obiective s-au realizat din creditele externe de peste 120 de miliarde euro? De ce se opune la negocierea si obtinerea unui imprumut din partea Chinei, necesar pentru dezvoltarea agriculturii, a turismului si a infrastructurii de trasnport? De ce se administreaza anual in pierdere, de miliarde de euro, rezervele internationale ale Romaniei? Din ce resurse va platit poporul roman uriasa datorie externa si in cati ani? Cat este datoria externa pe cap de locuitor? Ce responsabilitate are guvernatorul Isarescu pentru situatia economica, financiara si sociala din tara, precum si pentru indreptarea Romaniei intr-o directie gresita? Există posibilitatea unei legaturi intre criza autohtona in contextul celei internationale, imposibilitatea de rambursare a datoriei externe si acordarea cetateniei romane a peste 1 milion de persoane in ultimii ani? De ce romanii au fost o generatie de sacrificu in hulitul regim socialist si de ce sunt o generatie de sacrificiu acum, in (prea) mult trâmbiţata democraţie de tip occidental, unde nu se construieşte nimic, ci doar se DĂRÂMĂ? sursa: codrul.wordpress.com […]
Daca de exemplu Romania ar fi inglobata in ceea ce nu-i doresc un nou mare imperiu ROSU rusesc, Mugurel ar deveni nefolositor,ar aparea in locul lui un alt baiat marioneta de scoala estica, posibil tot mason.
[…] Sursa: Codrul […]
e adevărat acest articol a surs. Codrul, muguraș a preluat BNR-ul cu 275 tone aur , iar acum mai sunt 30 tone aur, țara a sărăcit iar el s-a îmbogățit, 9AM dezvăluia în anul 2008 cum mugur transportase 6 transporturi de 24,5 t. aur, 4 în Germania și 2 în Austria în numele lui.